Ce înseamnă pentru mine să fiu misionară? Este o întrebare complexă ce are legătură cu fiecare domeniu al vieții mele, în întregime și în detaliu.
Mă numesc Alina Popa și împreună cu familia mea suntem misionari în Madagascar din octombrie 2018.
După ce am ajuns în Madagascar, m-am simțit singură într-o țară străină cu oameni necunoscuți cu pielea maronie, departe de cei dragi de acasă și de tot ce îmi era familiar. Aici pe câmpul de misiune, am realizat tot mai tare că noi copiii lui Dumnezeu, suntem într-un război spiritual permanent. Atacurile celui rău au apărut repede, parcă pe neașteptate. Respingerea, împotrivirea și loviturile unor oameni, m-au făcut să mă apropiu cu disperare de Dumnezeu. Am început să fac eforturi să mă trezesc dimineața devreme ca să am părtășie cu Isus. El a devenit cel mai bun prieten al meu, sfătuitor, sursa mea de pace și de Viață. În timp ce citeam din Biblie, Dumnezeu îmi vorbea, mă învăța cum să acționez sau să răspund în diferite situații iar în timp ce eu îmi descărcam lacrimile și inima, El mă umplea cu Duhul Lui, cu dragoste, puterea de a ierta și a iubi necondiționat. Eram cu scumpa mea familie, în voia Domnului ceea ce îmi dădea pace și siguranță în același timp.
Ca mamă, soție și misionară adeseori m-am simțit copleșită de responsabilități. Uneori mă puneam să mă rog și parcă ceva trăgea de mine în toate direcțiile, parcă erau atât de multe lucruri de făcut încât simțeam că mă sufoc de stres. Dar în acele momente, m-am hotărât să rămân acolo. Am strigat către Dumnezeul meu, Tatăl meu care este neschimbat zi de zi. El nu fluctueaza într-o zi pe culmi, în următoarea zi în vale. Tatăl meu este un Dumnezeu al ordinii și al păcii și de fiecare dată mi-a răspuns strigătului inimii mele. Brusc am simțit fizic cum o povară grea se ridică de pe inima mea și o pace adâncă coboară peste mine. Atunci mi s-au limpezit gândurile și am primit o nouă perspectivă plină de pace asupra lucrurilor iar prioritățile mele erau puse într-o nouă ordine astfel încât reușeam să fac tot ce era important și valoros în acea zi.
Din Scriptură am învățat să mă bucur de rutina fiecărei zile. Citind psalmul 19 am înțeles că la fel cum vine ziua și apoi noaptea din nou și din nou iar în această rutină ele istorisesc fără cuvinte despre lucrarea mâinilor Lui, declară slava Lui Dumnezeu – la fel și eu pot să mă bucur de rutina fiecărei zile fără să o simt ca pe o povară: să îngrijesc de familia mea, să gătesc, să fac curat, ca o slujire care declară slava lui Dumnezeu, care istorisește lucrarea mâinilor Lui în viața noastră și asta fără vorbe, fără așteptarea de a primi laude și totuși având o importanță atât de mare. Cred că Dumnezeu îmi cere să îmi zidesc cu înțelepciune casa, să-i învăț pe copiii mei Cuvântul Lui (copiii mei sunt primii mei ucenici), să fiu organizată în ce privește o hrană bună pentru ei și o casă curată. Cu ajutorul Lui, învăț tot mai mult să îmi organizez timpul astfel încât să pot investi în familia mea dar și în oamenii pe care Dumnezeu ni aduce înainte.
Uneori mă gândesc cum aș putea să îl slujesc pe Domnul mai mult pentru că sunt atâtea nevoi în jurul meu. Mi-am dat seama că o lucrare mare pe care eu pot să o fac este rugăciunea. Așa că am început să mă rog cu consecvență pentru Madagascar, pentru ca oamenii aceștia creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu exact ca noi, să cunoască Adevărul Lui și Adevărul să-i facă liberi.
Doresc să fac lucrări care să izvorească din inima Tatălui, susținute de El de aceea mă rog să îmi deschidă ușile acolo unde vrea El ca eu să mă implic. Până acum m-am implicat într-o lucrare cu copii malgași, pe care-i susținem la școală nu doar material dar si prin ore de after-school și mesaje din Biblie care ne rugăm să le transforme inima.
Toate lucrurile lucrează înspre binele celor ce îl iubesc pe El de aceea cred ca atunci când s-a scuturat pământul sub noi, Dumnezeu a folosit circumstanțele pentru a așeza lucrurile într-o altă ordine potrivit cu voia Lui. El ne-a învățat cu multă rabdare să renunțăm la ce credeam noi că trebuie făcut și să pornim într-o nouă direcție dată de El, în supunere și dependență de El. Acum învăț să trăiesc fiecare clipă în odihnă în El. În încredere că El este în controlul tuturor lucrurilor, eliberată de frică pentru că sunt protejată de sângele lui Isus care are putere.
“De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.” Romani 8:28

Shared by Alina Popa, Madagascar